Climăuţi

† Parohia,,Adormirea Maicii Domnului”

Întroducere

Sat, atestat la 15 martie 14901, în uricul domnesc a lui Stefan cel Mare, prin care ,,se întăreşte manăstirii Putna, satul Climăuţi, ţinutul Hotin”.  Un alt izvor istoric, pomeneşte întemeerea satului anului 17732. Documentele tac, dar legenda tălmăceşe toponimul în felul sau.

Cică, demult, în vremuri străvechi, cînd omul măsura distanţa cu pasul şi arcul îi servea drept armă, în pădurile din cursul de sus a r. Cubolta descalecă un vînător pre nume Climent, care fondă cuibul uman Climăuţi. Etimologic numele Climent este de origine slavă, deci putem presupune, că acest Climentie , a descălecat din Polonia. Conform legendei lui Climentie i sa alăturat cîţiva munteni din preajma Putnei, nişte bejenari din Ţara Leşească, cîţiva ruteni de la Hotin şi chiar un pribeag tocmai din Grecia.

Satul e aşezat la o răspîntie de drumuri, pe şoseaua Donduşeni – Otaci, la est se învecinează cu satul Moşana, la nord cu satul Gărbova, la vest cu satul Cernoleuca, iar la sud cu satul Corbul.

Se afla la 9km de staţia de cale ferată Donduşeni, la 220km de capitala ţării oraşul Chişinău. Are o suprafaţă de circa 2,87km2, cu un perimetru de 7,98km. Prin sat îşi varsă lin apele rîul Cubolta, care adună între Climăuţi şi Moşana un buchet de afluenţi de pe ambele părţi, dînd rîuluio ţinută mai viguroasă. Colina dinspre satul Elizavetovca, are o altitudine de 261m.  Şi oferă o rară privelişte în cîmpia Sorocii. Istoric, în localitate sau moştenit toponime cu o origine semantică particularizată: Balta-Lată, Fîntîna lui Iosub, Crugleac, Soloneţ, Fîntîna şi iazul Grecului ş. a.

Rescensămăntul populaţiei efectuat în 2013, ne atestă o populaţie a satului Climăuţi de 1102.

Locuitori. Coraportul persoanelor apte de muncă şi a celor pensionaţi este de 640 la 317 locuitori.

În sat au fost nominalizate 646 de gospodării. Majoritatea populaţie este angajată in cîmpul muncii, în gospodăria S.A. Climăuţanul-Agro”. Se atestă un grag mic de migraţie, atît internă, cât şi externă -1%, deşi sînt înregistrate cazuri de migraţie a populaţiei spre ţările-membre a U. E. rata natalităţii spre deosebire de cea a mortalităţii este în creştere.

Baza economică a localităţii o constitue agricultura. Fiind o localitate situată în nordul Republcii Moldova are specificul ei agrar, are o specializare agrară specifică . Localitatea este specializată în cultivarea culturilor tehnice(sfecla de zahăr, soia, floarea soarelui). Majoritatea populaţiei satului Climăuţi este antrenată în activitatea economica a S. A. Climăuţanul-Agro”, condus de d-nul Chiriac Alexei. Investiţiile majore efectuate, înzestrarea tehnică a parcului de maşini şi utilaje agricole a permis prosperarea localităţii, in plan socio-economic şi structural.

În sat sau păstrat tradiţiile populare şi meşteşugurile populare:împletitul în lozie, prelucrarea artistică a lemnului ş. a.

Şcoala din sat are o vîrstă relativ de 130 de ani. Prima menţiune despre înfiinţarea şcolii dateză de pe la 1882-şcoală primară de 4 clase. În anii de după unirea de la 1918, şcoala a fost extinsă şi transformată în şcoală de circumscripţie. Actualmente există gimnaziul Climăuţi, amlasat într-o clădire noua,  dată în expluatare, în 1998.

Pe teritoriului satului activează un cămin cultural şi punctul medicilor de familie. Caminul cultural este amplasat într-o clădire renovată cu ajutorul financiar al primăriei Climăuţi , condusă de d-na Chiriac Mariana şi aportului S. A. «Climăuţanul-Agro”. În cadrul caminului cultural activează cercuri artistice de artă.

Biserica a fost construită în anul 1787 de către enoriaşii din sat. În anii 1866 şi 1874, a fost renovată. Clădirea a fot construită din bîrne, în interior şi exterior structurată cu scîndură din lemn de brad. Din punct de vedere arhitectural clădirea bisericii reprezintă un plan grecesc. Dimensiuni ale bisericii: de la bază pînă în vîrful creştetului bolţii sumăm 8m. 58cm, iar clopotniţa este mai înaltă cu 2m. 42cm.  Bolta are stil arhitectural bizantin, iar clopotniţa stil brîncovinean.

 Materialele de construcţie folosite la edificarea bisericii au fost:lemn de brad de Carpaţi, ulterior clopotniţa şi cupola fiind renovate cu tablă metalică zincată .  Dea lungul anilor au slujit in aceasta biserica mai multi preoti. Din februarie 2009 si pana in prezent,  parohul este Preacucernicul Preot Sergiu Maritoi.  În acești ani ,  impreuna cu crestinii din localitate dar si cu ajutorul multor oameni de buna credinta,  a reusit sa faca multe lucruri bune.   Preotul,  cu donatiile crestinilor,  a cumparat un set de 3 clopote noi: 165 kg,  90 kg si unul de 50 kg.  In pridvorul bisericii s-a amenajat un loc special unde crestinii pot aprinde lumanari la vii si la morti.   Podeaua bisericii a fost toata asternuta cu un covor albastru.  In ultimii 4 ani , crestinii din localitate care nu aveau posibilitatea sa mearga la sfintele slujbe din binecuvantate pricini,  aveau posibilitatea sa asculte Sfintele Slujbe chiar din pragul usei casei lor ,  deoarece preotul a instalat un sistem audio.  In anul 2015 , preotul impreuna cu o echipa de voluntari din localitate au dat exteriorului bisericii o culoare originala a lemnului.  In vara anului 2016 s-a amenajat in fata bisericii un carcas  a carui latime e de 7 m iar lungimea de 12 m.  Sfintele Slujbe se tin regulat iar crestinii participa la toate randuielile facute de preotul paroh Sergiu Maritoi. 

1 T. Balan. „Documente Bucovinene” Cernăuţi 1935

2 ”Moldova în perioada feudalismului”. VII. Chişinău. 1975.